Ce se poate experimenta- Tradiție, cultură, muzică, gastronomie

”… veşnicia s-a născut la sat./Aici orice gând e mai încet,/şi inima-ți zvâcneşte mai rar,/ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,/ci adânc în pământ undeva./Aici se vindecă setea de mântuire/şi dacă ţi-ai sângerat picioarele te aşezi pe un podmol de lut./Uite, e seară./Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,/ca un miros sfios de iarbă tăiată,/ca o cădere de fum din streşini de paie,/ca un joc de iezi pe morminte înalte.

Toate sunt altfel aici la noi pe Valea Someșului.

Cocoșii încă mai cântă anunțând o nouă zi, clinchetul clopotelor se aude după vechile rânduieli, iar oamenii trăiesc în rost după cum le este și firea.Codrul, pământul, animalele și copiii sunt esența fiecărei zile.Respectul și înțelepciunea caracterizează oamenii locului, iar ospitalitatea face parte din spiritul țăranului de la noi.

Când ajungeți pe meleagurile noastre veți observa cum se împletește vechiul cu noul, pământul cu apa, liniștea cu cântecul zilei.Amestecul etnografic nu lipsește, aflându-ne la interferența dintre Țara Lăpușului, Țara Năsăudului și Valea Someșului, aici tradițiile și cultura locului au primit câte puțin din fiecare.

Gastronomia locului a rămas încă neschimbată de secole.Sarmalele, mămaliga cu branză și slănină, preparate din porc afumate, cozonaci, plăcinta cu urdă si mărar, mălai dulce, cocorada sunt o adevarată desfătare pentru cei gurmanzi.Nici băutura nu lipsește de langă bucate, vinul de casă, țuica de prune, vișinata sau afinata sunt doar o parte din ce puteți găsi pe mesele gazdelor de la noi.

În satele noastre, cuibărite între dealuri și văi, întâlniți încă tradiția noastră vie, perpetuată de secole și neatinsă de civilizație.Aici te poți pierde în liniștea zilei, drumețind pe dealuri și văi, având prilejul să vorbești cu oamenii locului, să auzi cântece, strigături sau legende locale, spuse la gura sobei.Să guști din mâncarea tradițională pe care gazdele ți-o pregătesc, iar apoi să exersezi un joc cântat de ceterașii locului, dar nu înainte de-ai spune următoarele:

Zâ țâgan cu cetera,/Să nu m-apuce gura,/Că eu de m-oi apuca/Nu-mi trăbă cetera ta./Cetera-i o doagă rea,/Gura mea zâce cum vrea/Zâ țâgane, nimi nu-ți spună/Doru care mă sugrumă.

Iar dacă cetera(vioara) a început a cânta, poți spune ca pe o strigătură:

Ceterucă când te-aud, tăte relele le uit/Ceterucă când te văd,/Tăte relele le pierd.

Apoi închidem ochii și începem o poveste a drumului.Cadrul natural ne oferă șansa să-l explorăm, asta după ce am vizitat toate obiectivele antropice.Hai să ne lăsăm duși în voia drumului, care merge departe, și de frumusețea lui nu te-ai mai lăsa oprit.

Viața la stână este cu totul specială și foarte interesant de aflat cum își rânduiesc cei de acolo rostul zilelor.Pe dealurile noastre întâlnim stâne de oi și capre, aflate în locuri ușor accesibile.Aici poți servi diferite mâncăruri tradiționale, preparate direct de la sursă.Ciobanii îți pot spune sau cânta în fluier multe povești păcurărești.Cu gândul la mioare sau te miri ce, pășești mai departe pe iarba necălcată, întâlnești flori și plante, ideale ca să-ți faci o coroniță sau să le strângi pentru ceai.Adulmeci mirosul lor și continui drumul. Un drum al tău, al sufletului și al simțurilor, al tău și al naturii care parcă stă de secole să-ți vegheze pașii.Iar pașii merg mai departe, coboară în vale și iarăși urcă, întâlnind de astă dată ciuperci și fructe de pădure.Cu forme, diforme, în culori și mirosuri ce te îmbie să le strângi, fiindcă gazda îți va face o gustare delicioasă și tu știi asta.

Iar când pașii tăi au obosit de atâta drum, poposești la umbra unui falnic copac, savurezi masa pregătită atent de gazdă. Și nu-ți mai rămâne nimic decât să adormi, fie acolo, fie într-o căpiță de fân, știind faptul că este o bună terapie pentru organism.Și când te trezești din prea dulcele somn de zumzetul gâzelor, te ridici mulțumit și pornești înspre alte locuri, care într-un final îți vor duce pașii spre casă.Iar dacă întâlnești căsuțe uitate parcă de negura vremii, apropie-te și ascultă povestea locului și a omului de acolo.Poți afla povești nebănuite, cântece sau colinde străvechi.Oamenii din zona noastră nu și-au uitat încă crezul și tradiția moștenită, alături de ei poți face parte din povestea locului preț de câteva momente.

Toate aceste drumeții le poți face fie pe jos sau cu bicicleta, călare, cu căruța sau sania trasă de cai, fie cu atv-ul, motocicleta sau mașină de teren.

Clăcile, șezătorile, jocurile la șură, unele sărbători agrare, familiale sau istorice, sunt încă vii la noi. Sărbătoarea ”Fiii satului” din fiecare an, Obiceiurile de paști, Împreunatul oilor din primăvară, Strigătura peste sat și eliberarea roților de foc din ajunul Sf. Gheorghe(23 aprilie), Procesiunea de Rusalii din câmp, Sânzienele cu aruncarea coroniței peste casă din 24 iunie, apoi Cununa grâului de la primul seceriș, Pelerinajul ecumenic din preajma Sfintei Mării(15 august), Ziua luminației dedicată celor plecați dintre noi(1 noiembrie), Ritualul de Crăciun și de Anul Nou, împreună cu colindele care se aud din zori până-n noapte pe toată perioada sărbătorilor.

Pe toate acestea le poți vedea, simți și auzi doar dacă ești aici la noi, în Comuna Cășeiu!