Guga

Sălătruc, Leurda, Guga, Custura, Comorîța, Dumbrava

Sălătruc, Leurda, Guga, Custura, Comorîța, Dumbrava

 

Sate componente a Comunei Cășeiu, toate acestea sunt așezate în zone de deal, unele dintre ele având în componență doar câteva case încă locuite.

Zonele sunt foarte frumoase, dealurile domoale și pline de vegetație, îți dă ocazia să experimentezi drumeții unde poți observa animale sălbatice, sau culege plante medicinale, fructe și ciuperci de pădure.

În satul Guga, întins de-a lungul Văii Gugii și la poalele dealului Colona, s-au găsit urme din perioada bronzului târziu.În locul numit ”La Ciurgău” s-a găsit un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune rectangulară.În zonă se mai găsesc și câteva lacuri populate cu pește, amenajate cu bun gust în stil rustic și ideale pentru a profita preț de căteva zile de liniștea și frumusețea locului. Oamenii de aici au să vă spună numeroase legende, printre care și cele cu haiducul Pintea Viteazu, născut în apropiere.Aici în sat, se află o fântană denumită ”fântâna Pintii” despre care se spune că din ea bea apă haiducul în drumurile lui, când căuta dreptatea țăranului român.

Biserica de lemn din Leurda, datând din sec. al- XVIII-lea este singura biserică ce se află în sat. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum ciudat, fiind construită la marginea satului Leurda dinspre satul Sălătruc tocmai pentru a fi aproape de ambele localități. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și nu figurează pe lista monumentelor istorice.

Viața religioasă în zona satului Leurda datează dintr-o vreme mai îndepărtată decât înființarea satului. Crucea de piatră, amplasată la 27 mai 1933 pe malul văii ce trece pe lângă biserică, a fost ridicată în amintirea „fraților mei călugări, omorâți de ungurii catolici și mănăstirea arsă în anul 1748„.

Satul ca așezare, s-a format relativ recent, începând din anul 1858 când locuitori din satul învecinat, Gârbău Dejului, au început să își construiască case pe aceste dealuri, ulterior satul dezvoltându-se. La 1880, odată cu trecerea la uniație, este adusă biserica veche, de lemn din Chiuiești, biserică care a fost a satului Cășeiu, apoi mutată și restaurată în anul 1998 la Muzeul din Bistrița. De precizat faptul că la începutul secolului al XX lea, în Rohia existau două biserici de lemn, una ortodoxă – construită la 1893 și una greco-catolică – construită în 1790, iar istoricul parohiei nu consemnează care dintre aceste biserici a fost adusă ulterior în Leurda. Referitor la acest aspect aflăm dintr-o lucrare consacrată Bibliei de la Bălgrad, lucrare realizată cu sprijinul Mănăstirii Rohia, că biserica din Dâmb, construită în anul 1790 a fost cea mutată la Leurda.

În acest mic sătuc așezat între dealuri, încă mai întâlnești case vechi de bârne acoperite cu șindrilă, ceterași și oameni pentru care timpul a rămas la fel și de la care poți afla povești nebănuite.

Natura înconjurătoare și așezarea acestor locuri în zone mai retrase îți oferă posibilități multiple de petrecere a timpului liber, de cunoaștere a rostului străvechi. Iar sătenii, bune gazde și pricepuți povestitori îți vor destăinui din povestea și tradiția locului.

Vizitați aceste sate liniștite care încă mai au amprenta timpului, și nu veți regreta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

CENTRUL DE PROMOVARE TURISTICĂ COMUNA CĂȘEIU