Rugasesti

Rugășești

 

     

Rugășești-vatră veche de sat someșan

 

În izvoarele vremii așezarea sătească poartă nume diferite, dar pentru satul nostru este admisă cea de moșie(Possessio) și ”iubirea de moșie”.

Prima mențiune documentară apare la 1325 ”Rugachaza iuxta rivum Kasal”-Casa lui Rugach pe malul râului Cășei, având de-a lungul timpul numeroase denumiri.

Numele complet de azi apare la 1854, Rugășești, numele așezării fiind unic în țară.

În trecut vatra satului se afla în locul numit ”în Gropi”.Despre acest loc există o legendă care s-a perpetuat până în zilele noastre. Se vorbește despre existența unui lac care a adus nefericire în viața unor tineri care urmau să se căsătorească. Animalele care duceau carul cu lada de zestre împreună cu mireasa, s-au oprit în acel loc pentru a bea apă, alunecând în lac, neputând fi salvați.

Rugășeștiul a fost un sat iobăgesc, specific pentru N-V Transilvaniei, așezat de-a lungul Văii Sălătruc, la o distanță de 4 km de Comuna Cășeiu și 10 km de Municipiul Dej.

Urmărind evoluția acestei modeste așezări rurale care a prosperat încet în timp, constatăm că locuitorii acestei văii au fost părtași la multe din marile momente ale istoriei.

Dragii noștri vizitatori, aflați că în trecut pe Dealul Podului exista un turn roman de pază și semnalizare, care avea rol de supraveghere împotriva năvălitorilor.

Tot din trecut, în jurul anilor 1800 mai aflați de existența a două familii de nobili, familia Teleky și familia Hatfaludy.

Aceștia au rămas în amintirea sătenilor prin vânătorile organizate atât pentru moșieri cât și pentru obștea sătească. Pe fundația conacului familiei Teleky s-a construit Căminul Cultural de azi, care mai păstrează în subsol zidurile cramei de odinioară.

Centrul de informare turistică Cășeiu aflat în imediata apropiere, este locul unde puteți obține informații legate de frumusețea spațiului rural. Aici veți putea vedea și micul muzeu etnografic cu obiecte culese de la oamenii locului.

Nu departe de acesta, mergând înspre sat întâlnim un impunător plop și un stejar roșu, monumente ale naturii, străjuind drumul călătorului de mai bine de un secol.

Urmându-ne pașii mai adânc în cunoașterea satului, ajungem și la locul unei frumoase și întinse pepiniere formată din arbori și arbuști ornamentali. Tot aici putem vedea o impresionantă colecție de găini de rasă, câștigătoare de premii naționale. Acestea pot fi exemplul creării unui rost în spațiul rural.

Ținutul este atractiv prin întinsele păduri și pășuni, pământul este bun pentru agricultură, Valea Sălătruc din apropiere, cu pietrișul și nisipul din albie, bun pentru construcții.

Ca și ocupație, Rugășeștiul are un caracter agricol dat de pământul roditor, dar și unul pastoral pe care îl putem întâlni pe dealurile din împrejurimile satului. Țăranii fiind iscusiți au dobândit și diferite preocupări meșteșugărești, printre care amintim: tâmplari, rotari, dulgheri, fierari, pantofari și muzicanți pentru că erau iubitori de petreceri, în genere prin jocurile la șură care nu lipseau săptămânal.

Vizitând această veche vatră de sat someșan, rugășenii vă invită să le cunoașteți obiceiurile pentru a vă forma o imagine mai clară asupra vieții lor. De la primul contact cu ei descoperiți că sunt ospitalieri, comunică cu căldură, te atașezi de ei și dorești să cunoști mai mult povestea locului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

CENTRUL DE PROMOVARE TURISTICĂ COMUNA CĂȘEIU